Mai jos gasiti principalele zone turistice din apropierea statiunii Arieseni. Povestile din spatele lor sunt impresionante, iar unele au nascut adevarate legende, transmise din generatie in generatie.
La o distanta de 30 de minute de mers cu masina de Arieseni, se afla Casa Memoriala a lui Horea, in satul Fericet, locul de bastina a lui Horea (1731 - 1875). Casa memorială este acum un muzeu, iar în fata lui, in anul 1934 a fost ridicat un obelisc.
Povestea lui Horea: Vasile Ursu Nicola, cunoscut ca Horea, a fost unul dintre cei trei conducatori ai rascoalei Ţaranesti din Transilvania (alaturi de Closca si Crisan). A militat pentru anihilarea sclabiei, de aceea a fost de patru ori la Viena pentru a cere imparatului drepturi sociale si libertate nationala pentru poporul roman, eliberarea motilor din iobagie. A făcut serviciul militar în Austria, unde a învăţat limba germană. A jucat un rol important în declanşarea revoltei din 1784, care a început în satele Curechiu şi Mestecăniş, extinzându-se apoi în părţile de vest ale ardealului. Pentru că armata austriacă a înăbuşit revolta, capii răscoalei au fost arestaţi, iar Horea a fost executat public la Alba Iulia prin Frângere cu roata, la data de 28 februarie 1785.
Legendă: lângă casa memorială există un frasin bătrân, care se spune că a fost plantat chiar de către Horea.
Se află pe versantul N-E al masivului Biharia, pe valea Vârciorogului, afluent al Râului Alb. Situată în satul Vamvuceşti - Arieşeni, la poalele Vârfului Piatra Grăitoare, Cascada Vârciolog este o rezervaţie peisagistică şi are aproximativ 15 metri înălţime.
Este la o distanţă de 5 km din centrul comunei Arieşeni şi e accesibilă şi iarna, când stratul de zăpadă nu e mare, pe drum forestier.
În apropiere se găsesc afine, mure sau zmeură, iar zona oferă posibilităţi de grătar, foc de tabără sau plajă în apropierea cascadei (în poieniţele din apropiere). Cea mai bună perioadă de vizitat cascada este primăvara, când debitul râului Vârciolog este mare. Mai mult, pe lângă drumul forestier se găsesc brânduşe si ghiocei, ceea ce face din acest peisaj o feerie. Vara şi toamna sunt anotimpurile în care Cascada Vârciolog este vizitată cel mai des.
Cătunul Pătrăhăiţeşti este una dinte cele mai izolate aşezări omeneşti din Apuseni, şi este unul dintre cele 18 sate ce intră în componenţa comunei Arieşeni, situat la peste 1.200 metri înălţime. În timpul verii, accesul se face cu maşina, pe un drum forestier la aproximativ 5 km de la şosea.
Localnicii sunt binevoitori, cunoscuţi pentru celebra afinată. Ducând mai departe tradiţia şi cutumele de sute de ani ale moţilor, ei sunt meşteri iscusiţi în realizarea obiectelor artizanale din lemn şi ţesături pe care, de obicei le vedem doar la muzeele etnografice. Priveliştile splendide, pacea care domină zona şi ospitalitatea oamenilor fac din popasul la Pătrăhăiţeşti o adevarată desfătare.
Obiective: Cascada Pătrăhăiţeşti - are 14 metri înălţime şi e structurată pe două trepte. De asemenea, este cunoscută şi sub numele de Cascada Bucinis, deoarece este situată pe valea Bucinis. Pentru a ajunge la cascadă, trebuie să parcurgeţi 2 km (traseul este marcat), accesibil şi iarna, când zăpada e mică. Primăvara, când debitul apei este mai mare din cauza topirii zăpezilor, cascada Pătrăhăiţeşti are forma cea mai impresionantă, iar vara, împrejurimile acesteia sunt împodobite cu flori de brusture (floarea soarelui în miniatură).
Muzeul Pătrăhăiţeşti - este locul din care se pot achiziţiona obiecte artizanale din lemn, folosite de meşterii ciubatari în prelucrarea acestuia. Aici sunt expuse tulnice, dolniţe, ciubere, fluiere sau pahare. Accesul se face cu maşina.
Cavitate imesă săpată de ape în gresii roşii, violacee şi gălbui, Groapa Ruginoasa este un fenomen unic în ţara noastră. Este rezultatul a unui puternic proces de eroziune cu un diametru de aproximativ 600 de metri şi o adâncime de peste 100 de metri. Eroziunea lucrează şi acum, mărind dimensiunile gropii. Spre exemplu, acum 80 de ani - pe hărţile vechi- locul era marcat cu o ravenă foarte mică). Muchiile sunt ascuţite, adevărate lame ce converg spre centrul gropii, astfel compartimentând întinderea în mai multe sectoare.
Situată la aproximativ 9 km de Arieşenidupă parcurgerea unui traseu de aproximativ 50 de minute de la şosea (aproximativ 10 - 15 minute de urcuş) , groapa poate fi vazută în toată splendoarea sa. Drumul este accesibil tot timpul anului şi se diferenţiază printr-un marcaj ce pleacă din DN75.
ATENŢIE LA MARGINILE GROPII! Nu sunt consolidate prea bine
Localizata in Gârda de Sus din judeţul Alba, Pestera Scărişoara este una dintre cele mai mari peşteri cu Gheaţă din România - al doilea gheţar ca mărime din lume.
Din Arieseni exista, două moduri de a ajunge la gheţar: fie se merge cu maşina până în Gârda de jos şi de acolo se urcă pe jos până la gheţar, fie se face un traseu de aproximativ 4 ore (pe marcajul triunghi roşu) direct din Arieşeni.
Nu se cunoaşte exact data la care a fost descoperită, însă prima dată când a fost menţionată este anul 1863, când geograful austriac Adolt Schmididi face primele observaţii şi prima hară a acesteia.
Acum, peştera Scărişoara este declarată monument al naturii şi rezervaţie speologică. Situată la o altitudine de 1165 m, Scărişoara este cea mai mare peştera cu gheaţă din România Lungimea ei este de 720 metri, iar adancimea de 105 metri. De acemenea, este renumită datorită faptului că are în interior un gheţar cu vechime de peste 3000 de ani, ce are o suprafaţă de 5500 metri2, cu grosime a stratului de gheaţă ce depaşeşte în unele locuri 37 metri; cel mai subţire strat are 26 metri.
În interior este amenajată cu scări metalice şi e iluminată, iar grupurile mari pot angaja ghizi. Sala Mare şi Bisericuţa sunt cele două locuri ale părţii superioare a gheţaruluice pot fi vizitate. Bisericuţa, spre exemplu, prezintă numeroase formaţiuni de gheaţă şi pe perioada verii.
Peştera se poate vizita pe tot parcursul anului.
Legenda: Şolomăţul care fură fete
Poveştile din bătrâni spun că în peştera de la Scărişoara trăia, în vremuri vechi, un balaur pe care localnicii îl numeau şolomăţ. Acesta fura câte o fată frumoasă, fie în Noaptea Anului Nou, fie în noaptea dinaintea Târgului de Fete de la Găina şi le ascundea într-un palat de gheaţă pe care niciunul dintre localnici nu a avut ocazia să îl vadă.
O altă legendă: spune că în spatele formaţiunii calcaroase numite 'La brazi' există două bazine tot tipmul pline cu apă, iar cine se aşează în genunchi, îşi descoperă capul, bea direct cu buzele şi îşi pune o dorinţă, îşi va vedea visul cu ochii. Singura condiţie e să nu-şi divulge dorinţacel puţin un an.
Cheile Ordâncuşii sunt o rezervaţie complexă şi reprezintă una dintre cele mai înguste chei din România (pe alocuri 4 - 6 metri lăţime), cu o lungime de 4 km şi un peisaj natural deosebit de pitoresc. Sunt situate în comuna Gârda de Sus, la 1,5 km de centru. În pereţii calcaroşi se găsesc 70 de peşteri, grote şi portaluri, dintre care Peştera Poarta lui Ionele, care este declarată rezervaţie speologică de interes ştiinţific în primul rând, iar în al doilea rând destinaţie turistică.
Poarta lui Ionele este situată în primul sector al Cheilor Ordâncuşii, la 10 km de Arieşeni. Iese în evidenţă prin intrarea imensă (peştera merită vizitată cel puţin pentru acest impresionant portal) de peste 15 m înălţime, cu o galerie de 60 de metri ce poate fi vizitată. Acum turiştii pot intra doar în prima parte a peşterii, deoarece restul e închisă pentru a proteja o colonie de lilieci.
Despre alte posibile excursii puteti citi in pagina Excursii Muntii Apuseni